SignDrop: zero-day Windows în CLFS oferă SYSTEM, fără patch
SignDrop abuzează autentificarea jurnalelor CLFS și Windows Defender pentru privilegii SYSTEM. Exploit public, fără patch Microsoft: ce să verifici.

Cercetătorul Abdelhamid Naceri, cunoscut online ca Nightmare Eclipse (Security Affairs îl numește și Chaotic Eclipse), a publicat pe GitHub codul și o descriere tehnică pentru SignDrop, un exploit zero-day de escaladare locală a privilegiilor în Windows. Un utilizator standard poate obține privilegii SYSTEM exploatând logica unei măsuri de atenuare introduse de Microsoft tocmai pentru a proteja Common Log File System (CLFS). Deocamdată nu există nici patch, nici identificator CVE.
BleepingComputer, The Hacker News, SecurityWeek și Security Affairs au relatat despre caz între 12 și 13 noiembrie 2026. Detaliile tehnice care urmează provin din descrierea cercetătorului, așa cum a fost preluată de BleepingComputer, SecurityWeek și Security Affairs.
Contextul: autentificarea jurnalelor CLFS
CLFS analizează în modul kernel fișiere jurnal complexe și de ani buni este o țintă frecventă pentru vulnerabilitățile de corupere a memoriei. Pentru a reduce problema, Microsoft a introdus autentificarea fișierelor jurnal CLFS: potrivit Security Affairs, a fost distribuită pe canalul public începând cu 28 octombrie 2025, în două etape. În primele 90 de zile sistemul funcționează în modul de învățare; apoi intră în vigoare protecția completă și fiecare fișier jurnal trebuie să aibă un cod de autentificare valid, salvat într-un fișier cu extensia .cnpf.
Potrivit lui Naceri, după această atenuare atacurile asupra CLFS au scăzut puternic, dar chiar atenuarea a introdus noua problemă: „Microsoft a făcut totul corect, dar logica permite abuzul”.
Cum funcționează SignDrop
Defectul se află în driverul clfs.sys, în modul în care creează fișierul de autentificare .cnpf atunci când este creat un fișier jurnal cu containerul său:
- când un proces își creează propriile fișiere jurnal, CLFS aplică corect controalele de acces în contextul procesului apelant (cu flag-ul
OBJ_FORCE_ACCESS_CHECK, relatează Security Affairs); - la deschiderea unui fișier jurnal se deschide și containerul asociat; dacă containerul este gol, CLFS încearcă să-l semneze, indiferent dacă fișierul de semnătură există deja sau nu;
- pentru a deschide un fișier jurnal CLFS nu sunt necesare permisiuni speciale: este suficient să-i cunoști calea.
Lanțul descris este următorul. Utilizatorul standard pregătește un fișier jurnal care indică calea unui container, apoi forțează Microsoft Defender să-l deschidă apelând interfața RPC de actualizare a semnăturilor (ServerMpUpdateEngineSignature) și modificând legăturile simbolice din Object Manager-ul Windows. Defender deschide containerul în contextul motorului antimalware, urmează calea către fișierul asociat și, dacă lipsește semnătura, o creează cu privilegii SYSTEM; CLFS creează noul fișier de autentificare cu DACL-ul fișierului original, adică cu permisiunile alese de atacator. Potrivit SecurityWeek, care nu a testat exploit-ul, proof of concept-ul creează astfel un fișier de semnătură într-o locație controlată de atacator, îl redeschide pentru a scrie în el un payload și obține un shell SYSTEM.
Naceri susține și că tehnica funcționează împotriva autoprotecției (tamper protection) oricărui motor antimalware: crearea fișierului pare să vină din procesul legitim al produsului, așa că driverele acestuia o lasă să treacă, ceea ce ar permite dezactivarea antivirusurilor și a soluțiilor EDR. Sursele descriu în detaliu doar lanțul cu Defender: extinderea la alte produse este o afirmație a cercetătorului.
În matricea MITRE ATT&CK, tehnica corespunde lui T1068 (Exploitation for Privilege Escalation) și, pentru folosirea împotriva autoprotecției, lui T1562.001 (Impair Defenses: Disable or Modify Tools).
Sisteme afectate
Cercetătorul a testat exploit-ul pe Windows 11 26H2, Windows 11 26H2 Experimental și Windows Server 2025 Experimental și estimează că aproximativ 80% dintre instalările Windows din lume sunt vulnerabile; estimarea nu a fost verificată independent.
Indicațiile despre sistemele expuse nu sunt pe deplin coerente. Potrivit Security Affairs, problema este legată de introducerea în etape: sunt vulnerabile sistemele aflate încă în perioada de învățare sau cu atenuarea activă doar parțial. Însuși Naceri, citat de SecurityWeek și Security Affairs, scrie în schimb că „în general” este vulnerabilă o instalare mai veche de 90 de zile. Verificarea cea mai precisă indicată de cercetător este valoarea de registru HKEY_LOCAL_MACHINE\SYSTEM\CurrentControlSet\Services\CLFS\Authentication\Mode: cu 0 sau 1 sistemul este vulnerabil, cu 2 sau 3 este protejat (ultima informație este relatată de Security Affairs).
Potrivit SecurityWeek, compania Cyderes a compilat și a testat cu succes proof of concept-ul și nu a găsit dovezi de exploatare în atacuri reale. SecurityWeek a cerut un comentariu de la Microsoft, care nu răspunsese în momentul publicării.
Impactul pentru companiile europene și italiene
SignDrop nu oferă acces de la distanță: atacatorul trebuie să poată rula deja cod pe mașină ca utilizator standard, de exemplu după un phishing sau cu credențiale furate. Este însă pasul care transformă un acces limitat în control complet asupra mașinii, iar posibilitatea declarată de a opri antivirusul și EDR-ul îl face atractiv pentru cine pregătește un atac ransomware. Cu un exploit public și fără patch, timpul dintre publicare și folosirea în atacuri poate fi scurt: potrivit Security Affairs, unele exploit-uri publicate în trecut de același cercetător au fost apoi exploatate în atacuri reale. BleepingComputer amintește că Microsoft a corectat doar o parte dintre zero-day-urile divulgate de Naceri din aprilie încoace.
Pentru entitățile supuse NIS2, cazul ține de gestionarea vulnerabilităților fără corecție disponibilă: trebuie evaluată, documentată și urmărită până la patch, cu măsuri compensatorii între timp.
Ce să faci imediat
- Verifică valoarea de registru
CLFS\Authentication\Modepe stațiile de lucru și pe servere, inclusiv cu instrumentele de administrare centralizată, și fă lista mașinilor cu valoarea 0 sau 1. - Nu dezactiva autentificarea CLFS: potrivit cercetătorului, ar elimina SignDrop, dar ar redeschide calea către vulnerabilitățile de corupere a memoriei pe care atenuarea le blochează. Deocamdată, spune el, nu există altă soluție decât așteptarea patch-ului Microsoft.
- Nu rula proof of concept-ul pe sistemele de producție: cercetătorul îl propune ca verificare, dar este un exploit care deschide un shell SYSTEM. Dacă e nevoie, folosește-l doar într-un laborator izolat.
- Urmărește avizele Microsoft și instalează corecția imediat ce apare, începând cu mașinile cele mai expuse, cum ar fi stațiile utilizatorilor și serverele cu autentificări interactive.
- Redu ocaziile de acces inițial: privilegii minime, controlul aplicațiilor care pot rula, autentificare multifactor.
- Urmărește protecția: un antivirus sau un EDR care se oprește sau nu mai comunică, ori un shell SYSTEM pornit de un proces neobișnuit sunt semnale de verificat imediat. Sursele nu raportează indicatori de compromitere specifici.
Cum ajută ARXDOME
ARX Shield arată pentru fiecare mașină starea protecției integrate în sistemul de operare (stare de sănătate, definiții, detecții, mașini care nu comunică): o protecție care se oprește brusc iese imediat în evidență. Când Microsoft va publica corecția, gestionarea vulnerabilităților din ARX Shield te ajută să vezi ce mașini mai trebuie actualizate. ARX Sentry grupează evenimentele de securitate, inclusiv execuțiile suspecte și accesele privilegiate, iar cu ARX Shield poți izola de rețea o mașină suspectă cât timp faci verificările.
Ultima actualizare:


